Petru Vodă

Localizare
Satul Petru Vodă este situat în N-E României, judeţul Neamţ, comuna Poiana Teiului...



Satul Petru Vodă
Detalii geografice...
Citeşte detalii...
Detalii istorice...
Citeşte detalii...
Tradiţii Petru Vodă...
Citeşte detalii...



Obiective locale


Obiective zonale

Keywords

petru voda cazare petru voda agrement date geografice relief clima ape fauna flora locuri de cazare pensiuni cazare petru voda cristis.ro petru voda poiana teiului

Detalii geografice


  »  Satul Petru Vodă este situat în N-E României, în judeţul Neamţ, comuna Poiana Teiului.
  »  Casele se găsesc răsfirate între culmile Munţilor Stânişoarei, în parte vestică a acestora, de-a lungul pârâului Largu-Bolătău, de o parte şi de alta a acestuia şi afluenţilor lui.
  »  Cea mai mare altitudine locuită este în partea nordică, 900m altitudine. Relieful zonei variază între 507m (înspre valea Bistriţei) şi 1324 m (Vf. Baicu). Cele mai mari altitudini sunt: Vârful Muntişorului – 1208 m, Vârful Argelea – 1067 m, Vârful Muntişor – 1216 m, Vârful Pârvu – 1248 m, Vârful Stâna Roşie – 1232 m, Vârful Nuţă – 1009 m şi Vârful Baicu, cu altitudinea studiată de 1327 m.
  »  Clima temperat-continentală este individualizată de influenţa reliefului, vegetaţia zonei, dar de şi acţiunea climaterică a Lacului Izvorul Muntelui şi Valea Bistriţei. Temperaturile medii se încadrează între 12° - 17° C (în luna iulie) şi -4° - -8° C (în luna ianuarie). Localnicii vorbesc despre o climă "întârziată", datorită faptului că perioada de semănare şi răsărire a plantelor, precum şi înflorirea pomilor diferă destul de mult de zone limitrofe. Această întârziere a climei este vizibilă chiar în comparaţie cu alte comune învecinate, de exemplu diferenţa faţă de comuna Pipirig fiind de peste o săptămână. Condiţiile climatice determină ca ninsorilor să vină mai repede în zonă şi topirea zăpezii să întârzie.
  »  Diferenţele de temperaturi etajate pe înălţime pot fi calculate prin gradientul termic: 0,3° C / 100m iarna şi sub 0,6° C /100m iarna. Adică, dacă în partea sudică a satului, înspre valea Bistriţei (500m) este o temperatură de 10° C, atunci pe Vf. Baicu, la peste 1300 m, iarna va fi o temperatură iarna de sub 4° C, iar vara de peste 5° C.
  »  Ca şi precipitaţii, peste 75% din cantitatea de apă cade în lunile aprilie - septembrie şi doar 25% în sezonul rece.
  »  Apele se constitue ca afluenţi ai râului Bistriţa. Bistriţa ("repede", din slavă) este râul cu cel mai lung curs montan din ţară (278 km), avându-şi izvorul în versantul nordic al Munţilor Rodnei, prin unirea a două pâraie: Bistriciara şi Putreda. De-a lungul satului Petru Vodă curge pârâul Bolătău (cu o lungime de 13 km), afluent al râului Bistriţa sau, atunci când apele Lacului Izvorul Muntelui ajung la Poiana Largului, se varsă direct în coada lacului. Pârâul Bolătău izvorăşte de sub culmile Vârfului Baicu (de la cca 1100 m), prin unirea a trei pâraie.
De-a lungul satului, ca afluenţi ai pârâului Bolătău putem aminti: pârâul Cinei, pârâul Brânzeni şi pârâul Ţiganu pe partea dreaptă, iar pe partea stângă: pârâul Argelei, pârâul Coroiul, pârâul Dârţu, pârâul Mogorogea, şi pârâul Faurul.
  »  După gradul de mineralizare, apele au mineralizare mijlocie, de la 200 la 500 mg/l, iar gradul de duritate este tot mediu: 8,4 şi 16,8 grade germane, categorie caracteristică zonei flişului.
  »  Lacul Izvorul Muntelui este datorat ridicării barajului de la Bicaz, pe cursul mijlociu al Bistriţei, pentru alimentarea hidrocentralei de la Stejaru. Are o cotă maximă proiectată de 513 m altitudine absolută, o lungime de 31.1 km, suprafaţa de 3105 ha, cu un volum mediu de apă de 1.205.000 m3. Aâncimea maximă este de 95m, în zona barajului. În zona Hangu-Brădiţel, lacul are cea mai mare lăţime, ajungând la 2500 m.
  »  Datorită programului de exploatare a apelor în scopul producerii de energie electrică şi cantităţii de precipitaţii, există o mare variaţie a cotelor de adâncime ale Lacului Izvorul Muntelui. Acest aspect duce la retragerea cozii lacului de la Poiana Largului, făcând neprofitabil realizarea unor baze de agrement în zonă.
  »  Vegetaţia zonei este caracterizată prin preponderanţa pădurilor de molid (Picea abies). În afară de acestea, mai există bradul (Abies alba), pinul silvestru (Pinus sylvestris), larice (Larix decidua), fag (Fagus sylvatica)paltinul (Acer pseudoplatanus), arţarul (Acer platanoides), frasinul (Fraxinus excelsior). Din rândul arbuştilor, putem enumera: alun (Coryllus avellana), socul roşu (Sambucus racemosa) şi zmeurul (Rubus idaeus). În zonele despădurite sunt păşuni montane, cu floră diversă.
  »  În cadrul pădurilor se dezvoltă numeroase specii de ciuperci: râscovul (Lactarius deliciosus), hribul (Boletus edules), creasta cocoşului (Clararia durea), sbârciogul (Morchella esculenta), iuţari (Lactarius piperatus), vineţelele (Russula xerampelina), ca şi ciuperci otrăvitoare cum ar fi pălăria şarpelui (Amanita muscaria).
  »  Dintre plantele medicinale întâlnite în zonă menţionăm: muşeţelul (Marticaria chamomilla), coada şoricelului (Achillea millefolium, Achillea setacea), cicoarea (Cicorium intybus), sofârful (Origanum vulgare), pojarniţa (Hypericum perforatum), pătlagina (Plantago lanceolata, P. Media, P. major), mierea ursului (Pulmonaria officinalis), podbalul (Tussilago farfara), cimbrişor (Tymus vulgaris), păpădia (Taraxacum officinale), menta (Mentha agnatica), socul (Sambuscus nigra, S. racemosa), măcesul (Rosa canina), teiul (Tilia cordata, T. tamentosa), păducelul (Crataegus monogyna).
  »  Ca şi plante melifere de bază în această zonă sunt: teiul (Tilia cordata, T. tamentosa), paltinul (Acer pseudoplatanus), zmeurul (Rubus idaeus), precum şi numeroase plante cu flori din pajişti şi fâneţe.
  »  Dintre mamiferele caracteristice zonei amintim: ursul carpatin (Ursus arctos), lupul (Canis lupus), cerbul carpatin (Cervus elaphus), râsul (Lynx lynx), jderul de scorbură (Martes martes, M. zoina), căpriorul (Capreolus capreolus), vulpea (Canis vulpes), mistreţul (Sus scrofa), iepuri (Lepus europaeus), şoareci de pădure (Sylvaticus şi Apodelus flavicolis).
  »  Dintre păsări enumerăm: cucul (Cuculus canorus), piţigoiul (Parus major), cicănitoarea (Dryobates major), cinteza (Fringilla coclebs), mierla (Turdus merula), rândunica (Thinida rustica, Hirundo rustica), vrabia (Passer domesticus), ciocănitoarea de munte (Picardes tricadactylua) şi acvila de munte (Aquila chrisaetas).
  »  Foarte rare sunt: cocoşul de munte (Tetrao unegallus), cocoşul de mesteacăn (Lyrurus tetrix) şi iernuca (Tetraster banasia).
  »  Ca şi vânători ai rozătoarelor şi păsărilor de curte sunt întâlniţi: uliul păsărilor (Accipter nisus), uliul găinilor (Acciptilis gentilis), alunarul (Mucitraga caryocatactes), huhurezul de pădure (Strix duco) şi ciful de pădure (Asia atus).
  »  Dintre insecte mai răspândite sunt: cărăbuşul de mai (Mellotantha mellotantha), furnica (Fornica rufa), fluturele de fâneţe (Laxastega stilicolis), lăcustele de iarbă (Tittigania cantanus fussly), fluturele alb (Vanassa urticae), bondarul de pământ (Bambus terestres), ţânţari, libelule, etc.
  »  Reptile ce pot fi întâlnite: şopârlă (Lacerta argilis), şarpele de pădure (Coronella austriaca), şarpele de apă (Natrix natrix), guşterul (Lacerta virides), vipera comună (Vipera berus berus), broaşte (Rana temporaria şi Bombina variegata), salamandra, etc.
Nu lipsesc nici dăunătorii legumelor: gândacul de Colorado (Leptinotara decelineata), care aduce mari pagube, viermele cepei şi a usturoiului (Angrilolina dispace), ploşniţa umbelifelilor (Canus marginatus), atacă morcovul, mărarul şi pătrunjelul. DIntre dăunătorii pomilor fructiferi amintim: puricele melifer al mărului (Psylla mali), atacă soiul creţesc şi ionatan, păduchele cenuşiu al porumbului (Hiolapteus arundis), gărgăriţa florii de măr (Authanamos pomorum) şi păduchele negru al cireşului (Myzus cerasi) care atacă cireşul şi vişinul.
  »  Culturile preponderente în zonă sunt cea a cartofului şi porumbului, dar cu producţie medie spre slabă.
  »  Dintre speciile de peşti caracteristice apelor de munte menţionăm o seamă de peşti precum: păstrăvul (Salmo trutta), boişteanul (Phoximus phoximus), cleanul (Lucicus cephalus), scobarul (Chondrostoma nasus), zglăvoaca (Cottus gobio), porcuşorul, grindeul (Neemacheilus barbatulus).

Cazare Petru Vodă

Pensiunea Geona****



Pensiunea Geona (4 margarete) este sitută pe drumul spre M-rea Petru Vodă, la 500m de la DN 15B. Detalii despre ofertele de cazare şi masă pe site-ul: http://pensiuneageona.ro

Pensiunea Paradiso***



Pensiunea Paradiso (3 margarete) este sitută pe lângă DN 15B, la 7 km distanţă de Poiana Largului. Detalii despre ofertele de cazare şi masă pe site-ul: http://pensiunea-paradiso.ro

Cristis Portal - site partener

Pensiunea Geona Copyright © 2014 | All Rights Reserved   Administrator: Cristis »»» Log in

PHP Code http://cristis.ro/ | Powered by Source CMS | XHTML 1.0 | CSS 2.0

Cristis Portal - site partener